Săptămâna trecută a fost dat publicității sondajul sociologic efectuat de Baltic Surveys/The Gallup Organization, în perioada 7-27 iunie 2014, la comanda Institutului Internațional Republican. Cifrele partidelor care ar intra în parlament sunt următoarele: PCRM – 25%, PLDM – 18%, PDM – 10%, PL – 8%, PSRM și Partidul Nostru (Renato Usatîi) – câte 3%. Acest sondaj este unul optimist pentru partidele proeuropene din Republica Moldova, deoarece va face posibilă refacerea coaliției de guvernare în formula AIE.
Astăzi a fost prezentat un nou sondaj sociologic, efectuat în perioada 22 iulie-1 august 2014, realizat în cadrul serviciului OMNIBUS al CBS-AXA, în parteneriat cu Institutul de Politici Publice și ziarul Panorama. Rezultatele lui arată în felul următor: PCRM – 21%, PLDM – 12%, PDM – 6,5%, PL – 6,1% și Partidul Nostru – 6%.
Spre deosebire de precedentul sondaj, ultimul sondaj nu mai este atât de optimist pentru partidele proeuropene din Republica Moldova. Recentul sondaj denotă cu totul alte cifre, dar și cu totul alte posibile evoluții politice după alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Elementul nou al sondajului OMNIBUS al CBS-AXA este controversatul politician Renato Usatîi, care pentru prima dată în măsurările sociologice depășește baremul electoral.
Despre această persoana s-a vorbit, și probabil se va vorbi, foarte mult, însă „se vede de la o poștă” că el nu construiește un proiect politic autentic și independent. Nu contează cine stă în spatele acestui proiect politic, strategii Kremlinului sau interlopii fugari din Moldova în Rusia, dar este evident că el este o făcătură clasică a Moscovei, cu scopul de a bate în partidele proeuropene din Republica Moldova, în special în PLDM și în președintele acestui partid.
Deloc nu este întâmplător că anume PLDM și liderul lui Filat au devenit ținta principală a Moscovei. La etapa actuală, fără Filat nu poate fi PLDM, iar fără un PLDM puternic și influent nu poate fi o coaliție proeuropeană de guvernământ în Republica Moldova. De aceia, poate, în prim-fază, în perioada electorală, Usatîi să nu atragă atenția cuvenită privind primejdia la adresa cauzei europene, pe care o prezintă, însă valoarea estimativă a lui va crește în conturarea formulelor postelectorale. Fără doar și poate, „renații” vor participa la formarea doar a coalițiilor politice convenabile Moscovei.
Dacă sondajul realizat la comanda Institutului Internațional Republican a surprins perioada 7-27 iunie, una istorică pentru cauza europeană a Republicii Moldova, atunci cel al CBC-AXA a estimat perioada 22 iulie-1 august, când a demarat campania mediatică împotriva PLDM (și împotriva președintelui acestei formațiuni). De fapt, la noi, tot timpul, sondajele sociologice au provocat și au trezit, din mai multe motive, suspiciuni, însă sondajele atestă anumite tendințe de evoluție. Dacă se ne conducem de acest principiu, atunci atestăm că în preferințele electoratului scade ponderea partidelor proeuropene în favoarea celor antieuropene.
De aici, concluzia firească care se impune este că schimbarea trendului în defavoarea partidelor proeuropene este rezultatul campaniei mediatice anti-Filat=anti-PLDM. Cel mai important este faptul că, în pofida atacurilor dure, PLDM „a rămas pe picioare”, în schimb partenerii europeni ai liberal-democraților au început „să se clatine”, ajungând în zona incertitudinii electorale. Institutul de Analiză și Consultanță Politică „POLITICON”, nu o singură dată, i-a atenționat pe „proeuropeni” despre faptul că PLDM, cu toate greșelile comise, este liantul unei noi guvernări proeuropene în Republica Moldova. Cu toate riscurile de a fi acuzați încontinuu de partinitate față de PLDM, totuși, suntem obligați să reiterăm din nou necesitatea conștientizării de către toată lumea bună a momentului, că o guvernare proeuropeană în Republica Moldova poate fi reeditată doar cu un PLDM puternic, dar și asistat de parteneri viguroși.
În schimb, ce observăm, potențialii parteneri scad în preferințele electoratului pe fundalul campaniei mediatice anti-Filat=anti-PLDM. Desigur, că PLDM s-a schimbat mult ca componență și imagine în ultimii cinci ani. Și nu întotdeauna aceste schimbări au fost benefice partidului. Desigur, că Filat nu a fost și nu este „ușă de biserică”. Dar anume echipa PLDM, în frunte cu Filat, cu toate cusururile și neajunsurile lor, au contribuit decisiv la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, nu doar mimând sau creând impresia „visului european”, ci făcându-l unul real. Cel mai important, că cei care critică tandemul PLDM-Filat nu propun soluții alternative.
Un celebru filozof francez a spus: „Daca Dumnezeu n-ar exista, ar trebui inventat”. Un cunoscut editorialist de la noi la perifrazat când s-a referit la un politician din Republica Moldova. Astăzi, această expresie este foarte actuală pentru acei care „se împiedică” de PLDM și Filat. Sunt de înțeles adversarii ideologici ai europenizării Republicii Moldova când lovesc în PLDM, dar mai greu pot fi înțeleși proeuropenii care lovesc în liberal-democrați. În loc să se lupte cu adevărații adversari ai parcursului european, unei proeuropeni au declanșat adevărate războaie fratricide.
Competiția interpartinică nimeni nu a anulată, ea rămânând în vigoare. Însă această trebuie să fie una civilizată, dacă doriți una europeană. Și chiar dacă Vlad Filat nu este lipsit de „păcate politice”, dar ele nici pe departe nu echivalează cu acele cantități industriale „de zoi vărsate peste capul” președintelui PLDM, cotidian, de oponenții politici din tabăra democratică. Dar după cum arată sondajele, insinuările aduse la adresa PLDM și a lui Filat sunt puțin eficiente, însă „zoile turnate democratic” au efect la periferia coaliției liberal-democrate, dezorientând și demoralizând electoratul proeuropean din Republica Moldova, mărind numărul absenteiștilor politici.
La moment, o nouă coaliție proeuropeană în Republica Moldova poate fi constituită doar cu participarea unui PLDM puternic, flancat de partide proeuropene solide. Acest lucru trebuie să fie conștientizat de toate forțele proeuropene din Moldova. Acei proeuropeni care vor lovi în alte forțe proeuropene, în naiva speranță de migrare masivă a electoratului de la un partid proeuropean la altul, greșesc amarnic. Iar în perspectiva alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, ele riscă să își taie singure craca (politică) de sub picioare.